În anul universitar 1975-76, Catedra Maşini-Unelte şi Scule şi-a reorganizat activitatea didactică, ştiinţifică şi de producţie în noul sediu „Hala de Maşini-Unelte”, construit pe malul stâng al râului Bahlui. Reorganizarea activităţii în catedră a avut în vedere disciplinele predate studenţilor de la specializările TCM şi MU de către cadrele didactice din Catedra maşini-unelte şi scule şi s-a concretizat prin compartimente specializate pe disciplină sau mai multe discipline înrudite.
Compartimentul Bazele aşchierii s-a constituit pentru disciplinele de „aşchierea metalelor” predate studenţilor de la specializările TCM şi MU. După 1990 s-au adăugat treptat şi discipline similare din planurile de învăţământ ale specializărilor Mecanică fină, Inginerie economică în domeniul mecanic, Maşini hidraulice şi pneumatice, Utilajul şi tehnologia sudării şi Tehnologii de mecanică fină – colegiu.
Diversele denumiri ale disciplinelor de aşchiere şi generare a suprafeţelor pe maşini-unelte au evoluat treptat spre o denumire unică, respectiv Bazele aşchierii. La nivelul anului 2003, specializările TCM, MU, UTS şi IEM au prevăzut în planul de învăţământ aceeaşi disciplină, respectiv Bazele aşchierii 1 şi 2 cu câte 3 ore de curs şi două ore de laborator săptămânal, specializarea MF are în planul de învăţământ disciplina Teoria aşchierii în mecanica fină cu 3C şi 2L în fiecare semestru iar specializarea TMF-colegiu, are disciplina Aşchiere şi scule aşchietoare.
Pe lângă disciplinele de aşchierea metalelor, compartimentul cuprinde şi disciplina Vibraţii care se predă tuturor studenţilor de la forma lungă de învăţământ universitar.
În cadrul compartimentului de Bazele aşchierii îşi desfăşoară activitatea următoarele cadre didactice:
- Prof. univ. dr. ing. Cozmîncă Mircea
- Prof. univ. dr. ing. Panait Stan
- Prof. univ. dr. ing. Constantinescu Cristian
- Conf. univ. dr. ing. Lipşa Eugen
- Şef lucrări dr. ing. Romanescu Iulian
- Preparator ing. Mănăilă Mara
Activitatea ştiinţifică din cadrul compartimentului începând cu anul 1990, a fost întregită şi de activitatea a cel puţin 7-8 doctoranzi în problematica aşchierii metalelor.
În anul universitar 2003-2004 compartimentul de Bazele aşchierii beneficiază de activitatea şiinţifică a următorilor doctoranzi:
- Lupaşcu Mihai – doctorat fără frecvenţă
- Bonteanu Oana – doctorat cu frecvenţă
- Căldărescu Gabriela – doctorat fără frecvenţă
- Erdic Daniel – doctorat cu frecvenţă
- Iacob Silviu – doctorat fără frecvenţă
- Drăgoi Dumitru – doctorat fără frecvenţă
- Aramă Ciprian – doctorat cu frecvenţă
- Pop Stejărel V.- doctorat cu frecvenţă
- Pop Mihaela – doctorat cu frecvenţă
- Perju Carmen-Mihaela – doctorat cu frecvenţă
- Vişan Gheorghe – doctorat fără frecvenţă
- Benedek Florian – doctorat fără frecvenţă
- Nesteriuc Sorin-Constantin – doctorat fără frecvenţă
- Costin Dan – doctorat fără frecvenţă
Până în prezent, în cadrul compartimentului şi sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. M. Cozmîncă au obţinut titlul ştiinţific de doctori prof. univ. Mircea Ciobanu, prof. univ. Amarandei Dumitru, conf. Ionescu Romeo, şef lucr. ing. Romanescu Iulian, conf. ing. Lipşa Eugen, şef lucr. ing. Ciobanu Bogdan, ing. Maiorescu Alex., ing. Segal Rica – Israel, ing. Gojineţchi Dana, şef lucr. ing. Mironeasa Costel.
Baza materială a compartimentului de Bazele aşchierii constă din următoarele maşini, echipamente şi aparatură de cercetare:
Maşini-unelte:
- Strunguri universale, strunguri de mecanică fină, maşină de rabotat transversal, maşini de frezat, maşini de găurit, maşină de rectificat, ferăstrău alternativ, maşină de şlefuit probe metalografice, maşină de ascuţit freze disc.
- Dispozitive de concepţie proprie pentru:
- · oprirea instantanee a procesului de aşchiere (două dispozitive);
- · măsurarea forţelor de aşchiere la strunjire, găurire, frezare;
- · măsurarea geometriei constructive (Massi);
- · găurit adânc adaptat pe strung SNU 380 şi SNA 560;
- · aşchierea cu vibraţii de frecvenţă înaltă, adaptat pe strung SNA 560;
- · filetare în vârtej pe strung SNA 500 .
Aparatură de laborator pentru:
- · măsurarea puterii de aşchiere (o buc.);
- · măsurarea temperaturii (o buc.);
- · măsurarea direcţiei de degajare a aşchiilor la strunjire (două instalaţii );
- · măsurarea uzurii sculelor aşchietoare (două instalaţii );
Microscoape de laborator MC3;
Microscop de laborator echipat cu cameră de televiziune cu circuit închis;
Turometru mecanic şi electronic (trei aparate);
Punte tensometrică cu 6 canale, numărător electronic, punte redresoare;
Calculatoare 486-DX2.
Instalaţii realizate în laborator pentru:
- · brazat plăcuţe din CMS;
- · sudat prin puncte;
- · încercat scule la turaţii ridicate.
Problematica cercetării ştiinţifice are în vedere următoarele:
- · Fizica aşchierii metalelor;
- · Dinamica aşchierii metalelor;
- · Echipamente de cercetare specifice aşchierii metalelor;
- · Scule speciale, inclusiv burghie pentru aşchierea alezajelor lungi şi freze de danturat roţi cilindrice de modul mare;
- · Maşini pentru lipirea plăcuţelor dure pe dinţii sculelor aşchietoare.